Se afișează postările cu eticheta poezie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta poezie. Afișați toate postările

14 decembrie 2019

75. In nopti tarzii...



De ma privesti ca-n ghicitura,
Prin ochi albastri si cuminti,
In nopti tarzii cand luna fura
Poteci placate cu arginti,
Asemeni graiului soptit,
De imi vorbesti si nu-ti raspund,
In tihna afla ca ascult,
Intaiul despre noi...cuvant.

In nopti tarzii cand luna fura...


74. Ceai cu scortisoara





Partea buna a durerilor din pat.
As spune simplu: binecuvantare!
Ca, daca zeci de zile am tot umblat,
Acum le pot privi din departare.

Si ce moment mai bun ar fi,
Decat aceasta clipa de odihna,
Sa pot privi si cantari,
Aceeasi boala drept o tihna?

Si simt durerea cum ma lasa,
Findca nu trupul m-a durut.
A fost un simplu dor de-acasa,
Un dor de vechiul meu trecut...

Si niciun ceai cu scortisoara,
Va face boala sa dispara,
Ci, pasii ce ii port in gand
Oriunde...pe acest pamant.

29 octombrie 2019

69. Mi-am pus carti in capatai...




Ah...mi-am pus carti in capatai,
Sa ma trezesc din nopti uitate cu visul cel dintai,
Sa incoltesc din filele lor albe,
Ca roua diminetii  in versuri dulci si calde.
Mi-am pus dorinta si vointa la bataie,
Intr-unul singur sens maret si vise mai inalte...
Potecile aevea de ceata-n umezeala,
Cararea imi precede un sens de lume goala.
Dar...pasii intotdeauna siguri, 
Pazesc de spaime si de friguri...

Revin cu gandu-n carti, in ani de socoteala
Ca-n lumea asta intreaga zace un vuet ca de boala!
Si-atat de rar momentul acela sa repete
Frumosul in ecou cu atata drag si sete...
I-atata frumusete in cantecul de leagan,
Si-atata nemurire in pace si-n iubire...

16 iulie 2018

65. Acela...

In linistea profunda a marilor idei
Purtat-am steagul biruintei cu capete de lei.
Pentru ca ea, Taria, mi-a sugerat Intregul,
Cand insasi suferinta atins'a apogeul.

Si, iata! Dupa atata timp din nou mi s-a ivit,
Purtandu-ma in credinta  Acelui Rastignit,
Cuvantul, ca si cale a drumului cu rost,
A Aceluia ce Este, va fi, dar a si fost...

La margini de prapastii, pe muchii de cutit,
Nicicand mai tare pamantul n-am iubit!
Oare mai poti purta in tine asa iubire mare,
De nu ti-ai fi rasfrant intregul trup in zare?

Si ce atingeri sfinte, ce energii divine
Iti poate atat largi sufletul din tine?
De n-ai fi fost Acela ce faci din mic mai mare...
Ma-ntreb cum poti s-aduni in mine intreaga-Ti masurare?

Cum poti sa faci. Tu, oameni din nimic,
Si adesea, nimic din cei ce cred ca sunt?
M-aplec in cugetare cu duhul in pamant...
Ca ce sunt eu a intelege...un Adevar purtat prin Lege?




16 aprilie 2015

59. Fiindca suflet nu mai am





 
M-am rupt de tine in clipa ultimei ninsori
Ce picura pe buze racoarea dintre stele,
M-ai ratacit prin clipe adeseori
Si m-ai indepartat acoperindu-ma cu ele.
                                   Azi suflet nu mai am.

M-ai ratacit ca pe un ban prin buzunare,
Ca pe un petec insemnat in graba...
Eu, care te-am iubit mai mult decat pe soare,
Astazi sunt doar o punga goala...
                               Ca suflet nu mai am.

Dar nu mai pot sa-ndur si sparg tacerea
Si spun cuvinte care nu s-au spus,
Astazi imi regret tacerea
Si vars lacrimi care nu s-au scurs.
                                Fiindca suflet nu mai am.

31 ianuarie 2015

58. Dor de vara






Dor de vara sau de duca...
Gandu-n cer mi se arunca,
Si spre norii calatori
M-am visat de atatea ori...
Dor de locul cel mai sfant,
De aici de pe pamant...

Oh, ce plin e astazi cerul
Si pamantul de miracol,
De-as putea sa-mi umplu sacul...
Si in pumn sa-l tin in mana
Si in suflet ca pe-o raza,
Petec de lumina vie...
Pentru zile negre...oaza.


4 februarie 2013

56. Era toamna



Priveam în juru-mi,
în ochii ce se încrucişau
cu cuvintele poleite în cerul gurii,
braţele care se limpezeau în gesturi
într-un clar-obscur,
tălpile care purtau numere prea mari
pentru vremuri mici.

Din cer pliscăiau vorbele cocorilor,
vorbe de duh.

Era toamnă,
o toamnă banală scursă
într-o iarnă sinceră.
Ferestrele se închideau şi se deschideau
frenetic spre mâine,
clipa se împărtăşea de o libertate confuză,
bălţile purtau în ele umbra văzduhului,
eu,
mă regăseam între cer şi pământ
într-o rugă fără cuvinte.

19 ianuarie 2013

55. la discuţie cu mine



refuz să mă văd azi
pentru a mă observa
mâine
îmi doresc să fiu pe drum
căutând
distanţele se calculează
în ceea ce-ai adunat
sub tălpile inimii tale
şi-n degetul ce te arată


profilul mi-l doresc
sclivisit de contrarii
şi din greşeli se divid 

căi

17 ianuarie 2013

54. Mă întorc



Mă întorc în ianuarie
ca un bob de grâu încolţit,
mai nouă
deşi, cu vechi împodobiri.
Fost-am la cules de poveşti şi reţete
şi iată-mă azi cu-n dosar împlinit.

Ştiu că din una pot să fac zece
şi din zece, mii de stihiri.
Aceeaşi voinţă se caţără-n gene,
şi aceleaşi suave porniri.

16 ianuarie 2013

53. Mă opresc!




Mă opresc a gândi destrămat
fără sens, fără rost să-mi scutur cuvântul...
fiecare leagăn işi poartă în pântece pruncul.

52. Ma opresc azi



Mă opresc azi să mă văd, să mă simt
unghiile mi-au crescut tot agăţându-mă de stele,
pe lângă ochi cu farduri, destinul
mi-a trasat câteva tuşe.
Nu-i nimic, m-a creionat pe dinafară
aşa cum sunt pe dinăuntru...
nu are rost să-mi sprijin timpanele pe glezne
nici să-ncrucişez braţele peste genunchi,
căzură ploi şi fluturi şi multe alte cele,
din tot ce vad astazi...
                                mă bucur că sunt.




13 ianuarie 2013

51. Povara





Trecura zilele-n galop,
                            trecura peste mine,
                  Ma-ntreb in ganduri de mai pot...
                                   in spate zile sa mai port.

Nu spatele e cel ce cara,
                                    povara zilelor din urma,
        Ci, duhul tau ce poarta iara...
                                    povara gandului de ura.

        Cand toate par a fi mai grele,
                                priveste cerul inainte! 
             Nimic nu-i mai frumos pe lume 
                                               decat atunci cand omul...simte.

16 decembrie 2012

50. Gandind la Tine


Petrec gandind la Tine
Cel mai presus de fire,
Desi nici forma si nici chip
Nu-ti port in minte.

E doar o liniste nauca
Zabavnica  in mine;
Mai constienta ca oricand....

Ma vad zambind in sine-mi.

49. O clipa de tacere




M-apropii de nisip,
De spuma si de mare,
M-apropii intr-o clipa
De infinit si el...
                     dispare.

Sunt clipele profunde,
Spumate de tacere,
In labirintul vietii
Gandesc ca sorb din miere.

Mi-e clipa nestiuta
Si ne-nsemnata parca,
Desi adanc in mine
Golgote-n suflet...sapa.