24 octombrie 2017

64. Ca piatra...




Mi-e sufletul ca piatra;
Durere, scrie-n piept.
M-am tot rugat degeaba,
Degeaba tot astept...

Lumina ca de soare,
Lumina ca de zi,
Dureri si disperare
Si nimeni nu va sti...

Zadarnic ma tot chinui,
Zadarnic meditez,
In juru-mi numai neguri,
Nimic in ce sa crezi...

Nimic nu mai conteaza,
Nimic nu mai străpunge,
O adiere care
Din hauri sa m-alunge.

Din nou imi strig durerea,
A zecea mia oara...
Dar, sparga-se tacerea
Si tot ce ma-nconjoara!

Ca frumusete nu-i
Din ce s-a scris ca este,
Am spus-o orisicui...
Nu e... ca intr-o poveste!

15 octombrie 2017

63. Ceas tarziu...




Cuvantul, ca si trena unei doamne, curge lin
Pe o foaie de hartie in ținutul ei velin.
Ca si spuma din pahare, se rostogolește alene,
Peste lungile, tarzii...toamne grele.

Intr-un ceas tarziu, spre noapte, doar cuvintele vorbesc,
Ele însele se-nsira, despre sine povestesc,
Despre alte seri tarzii, despre alte toamne grele,
Despre cum ar fi sa fie...fara ele.