Se afișează postările cu eticheta colivie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta colivie. Afișați toate postările

20 ianuarie 2012

42. In zari la rasarit


Ma soarbe pamantul in zari la rasarit,
O linie contur ce ma mai chiama inca;
Imi picura auzul un tipat ascutit
De pasare albastra cu ciocul in vazduh infipt.

A explodat un curcubeu sub pliscu-i  ca si spada!
Misterioasa si-a privit de sus pamantul si ograda.
Ea si-a facut din ceruri punte si lanuri si ninsoare;
Ape dulci si racoroase brazdeaza sub picioare.

E libera! Si pasarea o stie
Ca inima si gandul nu poate fi inchis,
Ca-n lumea asta nici cea mai stramta colivie,
Nu poate opri albastrul din ceruri a fi scris.