Se afișează postările cu eticheta Vasiloaia Monica. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Vasiloaia Monica. Afișați toate postările

18 februarie 2012

48. Dezamagirea


Dezamagirea are farmecul ei,
e multumirea a cate poti sa duci,
causul palmei ti-l rotesti si bei
din propriile-ti lacrimi.
La venirea serii pleoapele
                                 cad grele;
obloane ale mintii
si,
sorbi din adancul suferintei tale,
gandind ca te simti bine,
inaltator de bine,
incat suferinta se transforma
in maretia martirajului tau
pe altarele sperantei.

Mi-am cerut iertare
cand altii ar fi trebuit s-o faca,
pacatul lumii pe umeri l-am simtit...
                                       si l-am purtat.
Nu m-ati cunoscut
fiindca n-ati dorit.
Desi eram aici
                 imbratisandu-va.

27 ianuarie 2012

43. Sunt...


Sunt, 
prea sensibila pentru aceasta lume,
nu pot trai tacuta,
nici culoare si nici sunet,
nu vor trece fara urme.
Orce pasare in zbor,
orice aripa infranta,
imi vor scrijeli in suflet
                  al lor dans ametitor.
Fiecare frunza moarta,
orice mugur abia deschis,
imi vor desena in cale
tot ce mai iubesc in vis.
Mi-este dulce suferinta,
un hotar ce ma despica;
intre doua maluri stangi...
                    mi-este greu a fi nimic.