Ah...mi-am pus carti in capatai,
Sa ma trezesc din nopti uitate cu visul cel dintai,
Sa incoltesc din filele lor albe,
Ca roua diminetii in versuri dulci si calde.
Mi-am pus dorinta si vointa la bataie,
Intr-unul singur sens maret si vise mai inalte...
Potecile aevea de ceata-n umezeala,
Cararea imi precede un sens de lume goala.
Dar...pasii intotdeauna siguri,
Pazesc de spaime si de friguri...
Revin cu gandu-n carti, in ani de socoteala
Ca-n lumea asta intreaga zace un vuet ca de boala!
Si-atat de rar momentul acela sa repete
Frumosul in ecou cu atata drag si sete...
I-atata frumusete in cantecul de leagan,
Si-atata nemurire in pace si-n iubire...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu